Locații / Natură Se afișează 10,715 rezultate
41

Chilia lui Daniil Sihastrul

Peșteră · Putna, Suceava

Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna.

42

Peștera Huda lui Papara

Peșteră · Comuna Sălciua, Alba

Peștera Huda lui Papară este peștera din Munții Trascăului care cumulează toate superlativele : cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România

43

Pasul Tihuța

Natură · Comuna Poiana Stampei, Suceava

Pasul Tihuța, este o trecătoare situată în grupa nordică a Carpaților Orientali în sud-estul Munților Bârgău, la o altitudine de 1201 m. Este situat pe drumul național DN17 și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei.

44

Ghețarul de la Vârtop

Peșteră · Arieşeni, Alba

Peștera Ghețarul de la Vârtop este cunoscută și apare sub mai multe denumiri Peștera Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România.

45

Parângul Mare

Vârf de munte · Oraş Petrila, Hunedoara

Vârful Parângul Mare este cel mai înalt din Masivul Parâng, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2.519 metri. Este al patrulea vârf muntos din România, din punctul de vedere al înălțimii, fiind totuși cel mai înalt vârf din România care nu este în Munții Făgăraș.

46

Pasul Creanga

Natură · Oraş Borsec, Harghita

Pasul Creanga este o trecătoare situată în Munții Giurgeu pe DN15 la 1102 m altitudine, care traversează Carpații Orientali între orașele Borsec și Toplița, făcând legătura între văile Râului Bistricioara situat la est și valea Rîului Mureș situat la vest.

47

Dealul Mitropoliei

Vârf de munte · Bucharest, Bucharest

Dealul Mitropoliei, Dealul Patriarhiei sau Colina Bucuriei este o colină din București, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Românei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoxismul din România, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române și reședința Patriarhului.

48

Apuseni Mountains

Natură · Comuna Poşaga, Alba

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.

49

Rodna Mountains

Natură · Borşa, Maramureș

Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, Munții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali.

50

Munții Gutâi

Natură · Blidari, Maramureș

Munții Gutâi sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Ei constituie primul segment al lanțului eruptiv neogen Vihorlat-Gutîi-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul României.

51

Câmpia Bărăganului

Natură · Ciulniţa, Ialomița

Câmpia Bărăganului din sud-estul României este o câmpie cunoscută pentru solul său negru și cu un conținut bogat de humus, precum și pentru vegetația de stepă datorată climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte geroase cu bătăi de crivăț). Face parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitată în sud și est de Dunăre, iar în nord de râul Buzău. Limita vestică este un aliniament care unește localitățile Buzău-Urziceni-Budești-Oltenița.

52

Ciomadul

Vulcan · Oraş Bãile Tuşnad, Harghita

Masivul Ciomatu - Puturosu este un vulcan ce face parte structural și pozițional din grupa Munților Harghitei. Reprezintă cea mai recentă structură a acestora și aparține de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, având 1301 m.

53

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari

Vulcan · Comuna Scorţoasa, Buzău

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află în zona centrală a depresiunii Berca la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha. Caracteristica principală a acestor vulcani este dată de înălțimea diferită a conurilor, ajungând la 7-8m dar craterele au dimensiuni mai mici purtând denumirea de Pâclele Mici. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește și face să pornească spre avale torenți de noroi, alunecând în special spre partea sudică, unde au luat naștere „badlandsurile”.

54

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari

Vulcan · Comuna Scorţoasa, Buzău

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află în zona centrală a depresiunii Berca la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha. Caracteristica principală a acestor vulcani este dată de înălțimea diferită a conurilor, ajungând la 7-8m dar craterele au dimensiuni mai mici purtând denumirea de Pâclele Mici. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește și face să pornească spre avale torenți de noroi, alunecând în special spre partea sudică, unde au luat naștere „badlandsurile”.

55

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari

Vulcan · Comuna Scorţoasa, Buzău

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află în zona centrală a depresiunii Berca la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha. Caracteristica principală a acestor vulcani este dată de înălțimea diferită a conurilor, ajungând la 7-8m dar craterele au dimensiuni mai mici purtând denumirea de Pâclele Mici. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește și face să pornească spre avale torenți de noroi, alunecând în special spre partea sudică, unde au luat naștere „badlandsurile”.

56

Salțele de la Arbănași

Vulcan · Comuna Beceni, Buzău

Vulcanii noroioși de la Beciu sau Pâclele de la Beciu (găsiți și sub denumirea de Salțele de la Arbănași – numite livresc și Salțele de la Beciu) sunt formațiuni de tipul vulcanilor noroioși ce aparțin arealului situat în județul Buzău, Muntenia, România, aflat în centrul județului în Depresiunea Policiori din Subcarpații de Curbură, în comuna Scorțoasa.

57

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari

Vulcan · Comuna Scorţoasa, Buzău

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află în zona centrală a depresiunii Berca la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha. Caracteristica principală a acestor vulcani este dată de înălțimea diferită a conurilor, ajungând la 7-8m dar craterele au dimensiuni mai mici purtând denumirea de Pâclele Mici. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește și face să pornească spre avale torenți de noroi, alunecând în special spre partea sudică, unde au luat naștere „badlandsurile”.

58

Salțele de la Arbănași

Vulcan · Comuna Beceni, Buzău

Vulcanii noroioși de la Beciu sau Pâclele de la Beciu (găsiți și sub denumirea de Salțele de la Arbănași – numite livresc și Salțele de la Beciu) sunt formațiuni de tipul vulcanilor noroioși ce aparțin arealului situat în județul Buzău, Muntenia, România, aflat în centrul județului în Depresiunea Policiori din Subcarpații de Curbură, în comuna Scorțoasa.

59

Salțele de la Arbănași

Vulcan · Comuna Beceni, Buzău

Vulcanii noroioși de la Beciu sau Pâclele de la Beciu (găsiți și sub denumirea de Salțele de la Arbănași – numite livresc și Salțele de la Beciu) sunt formațiuni de tipul vulcanilor noroioși ce aparțin arealului situat în județul Buzău, Muntenia, România, aflat în centrul județului în Depresiunea Policiori din Subcarpații de Curbură, în comuna Scorțoasa.

60

Salțele de la Arbănași

Vulcan · Comuna Beceni, Buzău

Vulcanii noroioși de la Beciu sau Pâclele de la Beciu (găsiți și sub denumirea de Salțele de la Arbănași – numite livresc și Salțele de la Beciu) sunt formațiuni de tipul vulcanilor noroioși ce aparțin arealului situat în județul Buzău, Muntenia, România, aflat în centrul județului în Depresiunea Policiori din Subcarpații de Curbură, în comuna Scorțoasa.